scriu la acest poem fără tragere de inimă
tragere de urechi
de toarta sufletului
de „chewing-gum”-ul roz şi fără gust
trebuie să scriu un poem prozos scorţos
grunjos
pe placul câinilor
când eu credeam că scriu pentru oameni
trebuie să-l amestec şi pe bob dylan
în acest melanj post-modern
şi pe alan ginsberg
şi pe curva soldatului
fără raniţă şi mască de gaze
şi renaşterea de la san francisco
a dracului de renaştere
trebuie să-mi fac creierul ghiveci
tocăniţă de legume
când el este varză
odată cu scrierea acestui poem pentru câini
ai să primeşti un pumn în trompetă
dacă n-o să le placă potăilor
că ăstea se întreabă pe la colţurile
abecedarelor
de ce să iubim femeile
uite d-aia
„că şi ele e ca noi cum voi sunteţi pui de pom
ele este pui de om” pui de mămăligă
nu mai scriu
le-ntorc lătratul pe dos şi li-l vâr în
mama lor de poezie
„din bucata mea de câine
am hrănit un om şi-o pâine”
lălăie poemul meu turmentat
şi mie
cu creionul înfipt în cap
îmi arde de bigudiuri şi păr creţ
când
la capătul de suferinţă al poemului cineva
a încetat să mai scrie pentru oameni
2 comentarii:
Domnule Ioan Jorz, acum am descoperit blogul dumneavoastra si textele de pe poezie.ro. Felicitari!
Iarina, mulţumesc! Ţi-am văzut şi eu blogul şi te felicit pentru textele postate, dar mai ales pentru gusturile pe care le ai în materie de artă plastică. Cu amiciţie,
Ioan Jorz
Trimiteți un comentariu